"- Valeriu, care este fondul crizei de azi?
-Ateismul.
-Ce vezi in lumea de azi?
-Vad un haos interior, o descompunere care merge spre nihilism, caci oamenii sunt obsedati de nimicul materiei, de fictiunea formelor, de epuizarea senzuala, de istoricismul fara transcendenta, de ceremonialitatea fara Dumnezeu, de consumatorismul fara spiritualitate, de falsitatea ce se ascunde sub autozeificarea omului. Dezastrul se desfasoara pe toate liniile de forta ale vietii omenesti. E necesara multa suferinta pentru reorientarea spirituala a lumii si pentru schimbarea modului ei de viata.
- De ce a lasat Dumnezeu lumea sa intre in criza in care se gaseste dupa aproape 2000 de ani de crestinism?
-Criza nu e a lui Dumnezeu, nici a credintei, ci a libertatii constiintei oamenilor. Oamenii ultimelor secole au desacralizat lumea, au pustiit sufletele, au exacerbat senzualitatea, s-au lasat prada orgoliului materialismului si ateismului. In acelasi timp si fortele satanice sunt mai ascutite si mai bine organizate in secolul XX decat in primul veac crestin.Modul in care pier sfintii ucisi de fiara in secolul XX este mult mai draconic, mai pervers, mai total, mai bine studiat, mai cumplit decat au fost ucisi martirii primelor veacuri ale catacombelor.Milioanelede crestini de azi nu sunt la nivelul spiritual al catacombelor, dar in acest secol sfintenia si martiriul sunt mai mari ca oricand prin intensitate si forme de manifestare. Dusmanii crestinismului, cei care au provocat martiriul, vor acum sa-i acopere existenta si sa-L faca uitat pe Hristos in lume, dar se inseala si se dovedesc neputinciosi. Ei au reusit sa stapaneasca lumea dar au facut sfinti si martiri. Au reusit sa inchida gura oamenilor, dar lumina sfintilor n-au reusit sa o acopere. Dumnezeu lucreaza in lume si prin oamenii necredinciosi. Asa pare a se descifra rostul crizei pe care o strabate secolul XX: curatirea necesara unei trepte mai inalte de spiritualitate si vietuire.
-Care ar fi modalitatile de iesire din criza?
- Intoarcerea la Hristos. este necesara o elita crestina care sa nu paraseasca poporul, ci sa lupte cu indrazneala contra tuturor formelor de impilare si inrobire a lui.Poporul nu poate fi aparat numai prin pomeni si rugaciuni, adica prin formalism sec, ci si prin lupta, indrazneala si putere. Lumea asta e in stapanirea lui Hristos si crestinii nu au voie sa o paraseasca. Nu exista nici o acuzatie mai grava decat sa se spuna ca Biserica a parasit poporul, caci atunci L-a parasit pe Hristos, oricate dogme ar fi stabilit si respectat ea."
Atunci era o criza, acum e alta criza... de fapt e aceeasi criza, care se adanceste tot mai mult si imbraca forme de manifestare tot mai cumplite. "Ciudat" cat de actuale sunt cuvintele lui Valeriu Gafencu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu