) Si ca sa se stie ca daca ceri ti se da, cu parfumurile la mine lucrurile au stat cam asa: ani la rand nu mi-am permis sa-mi cumpar parfumurile dorite. Intai ca ce-mi placea mie nu se gasea aici, apoi din motive financiare, apoi din (prea) multe scrupule... Intr-o zi mi-am exprimat dorinta asta in sinea mea, acolo, am recunoscut ca de fapt tare mi-as dori... Si s-a rezolvat! Absolut intamplator (desigur!) am cunoscut o persoana care pleca frecvent din tara si aducea parfumuri bune pe care le vindea, intr-un cerc restrans, cu preturi incredibile, cam la jumatate din ceea ce insemna pretul unui parfum serios pe piata. Pot spune ca m-am abonat. Fara regrete si fara mustrari de constiinta. Preferatele mele sunt cele din poza. April, tu esti "vinovata" de post-ul acesta, m-am mirat ca pana si la parfumuri avem aceleasi preferinte!( Imi cer scuze persoanelor serioase si induhovnicite pe care eventual le-am -mai - dezamagit o data...)
Cand am vazut poza cu parfumurile am tresarit brusc. 2 din cele pe care le ai tu sunt acum si pe masuta mea-stii tu care ;)
RăspundețiȘtergereDa-da, eu le ador, si recunosc ca nu am nici un sentiment de vinovatie (decat asa, un pic, pentru ca sunt prea multe...dar e o chestiune pe care o rezolv). Chiar ca avem gusturi comune!!! 100%- desi in postarea pe care ai citit-o tu nu am scris nimic de Eau de Parfum de la Gucci- este unul din parfumurile pe care le iubesc...si pe care l-am "purtat" intr-o vara foarte frumoasa, de care ma leaga multe amintiri ...
Si eu cred cu tarie in vorba aceea din popor care spune ca "Ce e frumos si lui Dumnezeu ii place". Of, ce bine ar fi daca singurul motiv de suparare pe care i l-am da noi,oamenii, lui Dumnezeu ar fi parfumurile.....
M-am inveselit citind! Si ma bucur sa descopar latura asta...sigur ca si mie imi plac parfumurile. Imi amintesc cu nostalgie de un parfum ce mi-a iesit in cale in adolescenta, si pe care nu-l mai regasesc. Culmea, era disponibil pe vremea aia...continea in denumire ceva de genul 5T si avea o cutie de culoare bej spre galben, cu dungulite fine verzi. Parca era unguresc.
RăspundețiȘtergereApril, cred ca-L suparam mai ales prin lipsa de recunostinta fata de tot ce ne-a daruit si prin ignorarea binelui si frumosului pe care fara zgarcenie l-a revarsat peste noi!De un singur lucru nu cred ca o sa obosesc vreodata: sa ma minunez de frumusetea Lui destainuita in parte noua prin creatia in care toti vietuim!
RăspundețiȘtergereDana, nu-l cunosc pe impricinatul de care vorbesti, imi pare rau, nu-ti pot oferi altceva?! "Pe vremea aia" primul meu parfum a fost "Dior", miros de lacramioare, daruit de o colega exasperata de adulmecarile mele zilnice..."uite, e desfacut, dar daca iti place atat ti-l dau tie!" Gina, asa o chema pe colega, Doamne, da-i sanatate!!Intre jena puternica si dorinta irepresibila de a-l avea - am ales varianta a doua! Jalnic!!!
RăspundețiȘtergere