M-a urmarit cu rabdare toata ziua - pe mine cu aspiratorul, pe mine cu mopul, pe mine cu spray-urile, camera, hol, camera, baie, camera, hol, camera, bucatarie,iar camera si din nou baie, balcon si ... Oare pana cand o s-o tina asa? Cata galagie... cata agitatie... am obosit cumplit... S-a asezat temeinic pe un fotoliu si nu s-a mai miscat. Nici macar capul nu si-l mai intorcea dupa mine. Cand in fine m-am asezat in fata ei, pe alt fotoliu, ma privea asa. Oamenii sunt o specie bizara. Pun pariu ca acum se va duce la baie si iar va fi zgomot si, ce ma deranjeaza cel mai tare, iar o sa-si dea cu chestiile alea care miros dezgustator... O iubesc, dar n-o pot intelege...
22 mai 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
După o zi grea, am citit şi am zâmbit găsind un colţişor de odihnă...O seară plăcută!
RăspundețiȘtergerePretios zambet! Multumesc, draga Mariana! O seara plina de pace!
RăspundețiȘtergereEu am ras de-a binelea, he,he...
RăspundețiȘtergereDovada curateniei inimii tale, Dana...
RăspundețiȘtergere